Incompetenţa unui şofer de autobuz
La şcoală. Spre sfârşitul pauzei mă gândesc că ar fi mai bine să plec. Eram plictisit şi eram şi-n pericol de ascultare. Mă duc şi-mi fac mapa, îmi iau geaca din cuier şi plec. Mă îndrept spre casă. Eram cu gandu’ la weekend. Un weekend al naibii de aglomerat: 2 petreceri cu băutură, muzică la maxim, fără manele şi cu femei. Gandidu-mă la aceste lucruri ajung la trecerea de pietoni.
Mă uit în stânga şi-n dreapta. Din stânga nu venea nicio maşină. Din dreapta venea un autobuz. Unu din ăla modern, nu tractoare de pe vremea lu’ Ceauşescu. Păşesc frumos pe trecerea de pietoni gandidu-mă la cadouri. Merg ce merg şi mă uit la autobuz: soferu’ se uita în oglinda retrovizoare(aşa-i zice,nu?) şi apăsa nişte butoane. Probabil din cauză că el conducea un autobuz modern, nu tractoare, şi vroia să le arate pasagerilor câte butonase are. Nu era deloc atent la drum. Mă uit la el şi merg în continuare. Într-un final mă opresc deoarece îl văd că prinde viteză şi el încă nu şi-a dat seamă că-s pe acolo. Stau în mijlocul drumului uitându-mă la el. Într-un final ajunge la combinaţia dorită ale butoanelor şi mă vede pe mine. Se sperie: pentru un moment am crezut că face accident în faţă mea; vroia să vireze. Se uită la mine şi vede că nu mă mişc şi trece mai departe. Aştept să treacă şi ajung şi eu într-un final pe partea cealaltă a străzii.
Acum revin cu câteva întrebări:
- Oare ce se întâmpla dacă nu eram eu atent la drum? Altă viaţă pierdută, alt şofer la puşcarie, alţi părinţi distruşi de supărare. Probabil că mâine se năştea altu mai bun că mine
- Oare câţi euro a dat ăla că să ia permisul şi care i-a fost profesor de conducere?
- Oare mi se planta o cruce în mijlocul drumului sau mi se scria numele acolo? Evident că nu. Era prea importantă stradă..
If you enjoyed this post, please consider to leave a comment or subscribe to the feed and get future articles delivered to your feed reader.
Comments
No comments yet.
Leave a comment